Când te sună clientul să te anunţe că are o uşoară criză de producţie – adică producţia nu mai ţine pasul cu vânzările – ştii că ai dat lovitura cu lansarea şi că produsul a sărit brusc de la nivelul de aliment elementar la statutul de simbol social.
Este exact ceea ce am reuşit cu o campanie în cadrul căreia am obţinut un record omologat de Guiness World of Records pentru cartea cu cel mai mare număr de autori, respectiv o mediatizare neobişnuit de amplă pentru un produs aparent banal: un biscuite de mic dejun.
În această campanie am aplicat vechea mantră de vânzări „vinde-mi acest pix”, în care dacă te concentrezi pe pix, pierzi. Pixul nu e nimic, e un pretext, oamenii cumpără o poveste, o legendă, o imagine, oamenii – tu, eu, noi – caută ceva aspiraţional. Am creeat în jurul micului biscuit o poveste reală dar şi inspiraţională şi aspiraţională vorbind despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase, despre reţete, despre alegeri corecte în viaţă.
Apoi, am adunat mai mulţi oameni care şi trăiesc sănătos sau se străduie, dar şi dintre cei ce pot influenţa un număr mare de alţi oameni în alegerile lor. Le-am oferit experienţa degustării într-un cadru cu adevărat neobişnuit.
Acţiunea a generat o foarte mare expunere mediatică, în media, bloguri, Facebook, Twitter. Datorită numărului foarte mare de cititori şi a efervescenţei create în jurul produsului, producătorul s-a confruntat curând după acest eveniment cu o uşoară criză de sub-producţie, pentru că cererea a depăşit chiar şi cele mai optimiste prognoze de vânzări.
A fost un proiect foarte frumos, gustos, de care suntem mândri.